de avocat Marius COLTUC
Guvernul ne scrie sec:
“Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si alte sume stabilite de instantele judecatoresti, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora. Cererile de restituire ale contribuabililor prevazuti la alin. (1) se solutioneaza, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen de 45 de zile de la inregistrare, iar plata transelor anuale se efectueaza conform graficului stabilit de Administratia Fondului pentru Mediu.
Termenul prevazut la alin. (1) curge de la data implinirii termenului prevazut la alin. (2). In cursul termenului prevazut la alin. (1) orice procedura de executare silita se suspenda de drept. Sumele prevazute la alin. (1), platite in temeiul prezentei ordonante de urgenta, se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica. Procedura de efectuare a platii titlurilor executorii va fi stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si schimbarilor climatice si al ministrului finantelor publice, cu respectarea termenelor prevazute la alin. (1). Platile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pentru care nu a fost demarata procedura de executare silita se efectueaza cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).„
Ce putem face?
Noi credem ca aceasta ordonanta de urgenta poate fi evitata si sa primiti intreaga suma.
Pasul 1
Obtineti o hotarare judecatoreasca favorabila.
Pasul 2
Executati silit statul.
Executarea obligațiilor de platăale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizeazădin sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadreazăobligația de platărespectivă(s.n.).
Ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sădispunătoate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor
stabilite prin titluri executorii.
In procesul executării silite a sumelor datorate de către instituțiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii.
Ordonanța nr. 22/2002, aprobatăși completatăprin legea nr. 288/2002, a introdus însăo diferențiere între stat (instituțiile publice) și restul subiectelor de drept, prevăzând că:
„Art. 1: Executarea obligațiilor de platăale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizeazădin sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadreazăobligația de platărespectivă(s.n.).
Art. 2: Ordonatorii principali de credite bugetare au obligația sădispunătoate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Art. 3: în procesul executării silite a sumelor datorate de către instituțiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii (s.n.).”
Nu existăun mod unitar de a interpreta prevederile ordonanței la acest moment, putându-se considera, de exemplu, căexecutarea silitămobiliarăsau imobiliarăa instituțiilor publice nu mai este permisă, sau căeste permisăexecutarea silită, ordonanța reglementând numai poprirea asupra conturilor de la trezorerie (poprirea conturilor instituțiilor publice de la bănci nefiind așadar afectată), ori căinterzice executarea silităasupra altor fonduri bănești decât cele alocate de la bugetul de stat în acest scop.
Curtea Constituționalăa fost sesizatăîn numeroase rânduri pentru a examina constituționalitatea Ordonanței 22/2002. în decizia nr. 161/22.04.2003, Curtea a reținut că„(…) ar fi disproporționat și inechitabil a recunoaște creditorilor instituțiilor publice dreptul de a-și valorifica creanțele împotriva acestora în condițiile dreptului comun, cu consecința perturbării grave a activității care constituie însăși rațiunea de a fi a unor asemenea instituții. Astfel, Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 consacră, în materia executării creanțelor fațăde instituțiile publice, un regim derogatoriu de la dreptul comun, atât prin aceea căinstituie restricții în urmărirea fondurilor bănești ale acestora, cât și pentru călimiteazăo atare urmărire exclusiv la
fondurile bănești, (s.n.)„.
Din aceastădecizie a Curții Constituționale rezultăcănu este posibilăo urmărire silitămobiliarăsau imobiliară, ci numai o urmărire a anumitor fonduri bănești ale instituțiilor publice.
In alte decizii Curtea Constituțională, fărăa reveni expres asupra acestei opinii, aratăcă: „Indiscutabil, ordonanța instituie anumite limite ale executării, în sensul căaceasta nu se poate face asupra oricăror resurse bănești ale instituțiilor publice, ci numai asupra acelora alocate special de la buget în acest scop (s.n.). Aceastălimitare nu este însăcontrarăLegii fundamentale, ci, așa cum s-a arătat, este în concordanțăcu principiile consacrate de aceasta și nu înfrânge regula accesului liber la justiție sau dreptul la un proces echitabil.
Interzicerea executării silite asupra altor fonduri bănești decât cele alocate de la bugetul de stat în acest scop nu constituie o discriminare a creditorului în favoarea statului, așa cum se susține în motivarea excepției, ci o normăde protecție de interes general, fiind de neconceput ca pe calea executării silite a unui titlu executoriu săse ajungăla lipsirea unei instituții publice de resursele sale financiare destinate acoperirii altor cheltuieli decât cele stabilite prin titlul executoriu (s.n.).„ Curtea nu aratăexpres dacălimitarea privește numai executarea silităa fondurilor bănești (adicăpot fi executate nu numai anumite fonduri, ci și bunurile mobile sau immobile din domeniul privat), sau toate tipurile de executare, nefiind posibilădecât executarea silităa fondurilor bănești special alocate de la bugetul de stat.
Nu existăîncăo practicăunitarăasupra acestui aspect. Oricum, discutarea efectelor Ordonanței 22/2002 nu constituie subiectul prezentului articol. Credem că, fațăde soluțiile rezultate din jurisprudențăCurții Europene, aceastăordonanțăși „filosofia„ pe care sebazeazădevin irelevante.
Concluzie
Așa cum rezultădin cele arătate anterior, articolul 6 par. 1 din Convenția Europeanăa Drepturilor Omului, în maniera în care a fost interpretat el de Curtea Europeanăa Drepturilor Omului, impune statului (și instituțiilor publice) obligația pozitivăde a se „plia„ la hotărârile judecătorești „definitive și obligatorii„ prin care a fost obligat la plata unor sume de bani, nefiind oportun „săse cearăunei persoane, care a obținut o creanțăcontra statului în urma unei proceduri judiciare, sătrebuiascăapoi săinițieze procedura executării pentru satisfacerea creanței sale„.
In consecință, statul nu poate sărefuze, săomităsau săîntârzie într-un mod nerezonabil executarea unor asemenea hotărâri. Lipsa fondurilor nu este consideratăun motiv justificat pentru întârziere.
Fațăde obligațiile pozitive care revin statului în baza Convenției, credem căOrdonanța 22/2002 devine irelevantă, acest act normative găsindu-și aplicare numai în cazul existenței unei proceduri de executare silită.
Același lucru este valabil și pentru „filosofia„ care stăla baza Ordonanței 22/2002. în opinia Curții Constituționale, Ordonanța este justificatăde faptul că„(…) ar fi disproporționat și inechitabil a recunoaște creditorilor instituțiilor publice dreptul de a-și valorifica creanțele împotriva acestora în condițiile dreptului comun, cu consecința perturbării grave a activității care constituie însăși rațiunea de a fi a unor asemenea instituții.„ Altfel spus, activitatea administrației nu poate fi perturbată, în schimb este acceptabilă, uneori, o perturbare a rezultatului activității justiției. în schimb, Curtea Europeanăpornește de la premisa că„(…) administrația constituie un element al statului de drept și căinteresul său se identificăcu cel al unei bune administrări a justiției„.
De lege ferenda, apreciem căar fi necesarăadoptarea unui act normative care sădetalieze un mecanism transparent prin care săse asigure îndeplinirea de către stat a obligațiilor pozitive care îi revin în temeiul Convenției în privința executării obligațiilor de platăstabilite în sarcina sa prin hotărâri judecătorești „definitive și obligatorii’’.
Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
www.coltuc.ro
avocat@coltuc.ro
Instalati aplicatiile Line,Skype si WHATSAPP Noi avem urmatoarele date:
– pentru aplicatia LINE – Cab.av.Coltuc si numarul 0745150894
– pentru aplicatia Skype – user avocatcoltuc
– pentru aplicatia Whatsapp – numarul 0745150894.
Ne vedem si auzim gratuit pe telefon.